Suspin de morti... cu flori de ceata pe genunchi...
Si-adorm ai ploii pui pierduti in perna neagra romaneasca,
caci tac si vanturi, tac si-s sloi toti cei vii plini de noroi,
Murdari, jegosi, adorm pe rand fii natarai ai blandului pamant.
ude zac petalele de trandafir in plapuma de spini,
Sunt amintiri de doi ce trec prin labirintul get...
Ce ascut ganduri ascultate de rauri ce-au secat,
Ce au plecat din paradis,din haos in nestiut...
Acum plutesc din doi in doi lacrimi de pagani...
Vulturii privesc rastristi natura moarta--
Au mai ramas doar pietre si pamant;
Uscata perna mortii plange catre morti.
Autor: (DEC.I)
2009-02-03
Postări populare
-
te observam atent, încercând să te provoc să ataci situatii in care greșești... și ai greșit.. dar greșeala te făcea perfectă pentru mine...
-
dorm în apropierea ușii, scârțâind, am învățat cuvinte noi, cântând, am dat rost sunetelor vechi, mi-ai învățat sufletul să transp... -
Plutesc în fraze ascunse, gândurile tale le decifrez cu procesorul meu încet, vorbele se pierd, vântul îmi mătură speranțele, cuvintele... -
Încă îți caut pașii sub stratul de apă înghețată, sub fulgii căzuți în dezordine prin maratonul de cristale ce-și depun spuma la picioar... -
mergeam fidel la copacul cel mare din livadă, pierduți ca doi copii în vraja vieții, în toiul nopții nu era nimeni să ne vadă, departe ....
