Îmbibat cu impresia unei singularități
bizare
mă afund
în padurea de conifere
a eului,
neînțelese,
minunile din interior
au devenit fenomene ale întunericului.
Mă așez zâmbind
pe buturuga unde a început ...
din practicile,
presupuse oculte,
am șlefuit un creion
ce mă poate ajuta să mă integrez în depărtările pădurii,
am închis în el
cântecul greierilor,
al izvorului timid de gălăgie,
foșnetul frunzelor în bătaia vântului,
susurul râului...
2011-01-23
În pădure
2011-01-23T20:32:00+02:00
DEC.I
poezie|
Postări populare
-
te observam atent, încercând să te provoc să ataci situatii in care greșești... și ai greșit.. dar greșeala te făcea perfectă pentru mine...
-
M-am trezit insirand cuvinte in neant legate de un singur gand, un singur cand ramas pierdut, socant .. Imi pierd versul, retoric...
-
Nu demult credeam că sunt nebuni cei ce iubesc Fără să consume, fără să atingă, Acum sunt un nebun rațional, Vreau să ating ... Să o...
-
Mă plimb tăcut pe perna mea, gîndesc liniar... aud șoapte scurte, dar ești departe... sunt doar urme de tine peste tot, umbre ale s...