2011-03-29
Jumătatea neagră
decorat cu o gripă globală,
sufletul meu își numără stelele în apă,
a fost o dată...
am fost o dată...
greșeli fără soluții,
repetând greșelile într-un univers fără răspunsuri,
numărul încercărilor maxim permise se reduc
inevitabil la jumătate din întreg,
într-un univers apatic
mă rog ca greșeala mea să nu se întâlnească
cu a ta,
ar rezulta un întreg haotic,
drăcescul nepermis al unui început de mit,
în care noi vom fi vânați...
Jumătatea neagră
2011-03-29T01:16:00+03:00
DEC.I
poezie|
Postări populare
-
te observam atent, încercând să te provoc să ataci situatii in care greșești... și ai greșit.. dar greșeala te făcea perfectă pentru mine...
-
dorm în apropierea ușii, scârțâind, am învățat cuvinte noi, cântând, am dat rost sunetelor vechi, mi-ai învățat sufletul să transp...
-
Plutesc în fraze ascunse, gândurile tale le decifrez cu procesorul meu încet, vorbele se pierd, vântul îmi mătură speranțele, cuvintele...
-
Încă îți caut pașii sub stratul de apă înghețată, sub fulgii căzuți în dezordine prin maratonul de cristale ce-și depun spuma la picioar...
-
mergeam fidel la copacul cel mare din livadă, pierduți ca doi copii în vraja vieții, în toiul nopții nu era nimeni să ne vadă, departe ....

