2011-08-24
Vizualizare
Îți simt respirația tăiată în valuri scurte
pe umerii mei vulnerabili atingerii tale,
ascult scurt buzele tale ce se topesc pe buzele mele,
încă mai simt, încă trăiesc, încă trăim...
simt viața cum se scurge din mine,
ideile sunt plecate în rafting în jurul corpului tău,
se topește asfaltul, încet,
încet se topește și mâna ta în mâna mea...
valuri de aer cald și aer rece se contrează în buclele tale,
în seara asta suntem în nori
și vom mai fi de-atâtea ori...
e vorba de mine și tine
și de nimeni altcineva.
Vizualizare
2011-08-24T12:03:00+03:00
DEC.I
Picături|
Postări populare
-
te observam atent, încercând să te provoc să ataci situatii in care greșești... și ai greșit.. dar greșeala te făcea perfectă pentru mine...
-
te-ai gândit vreodată să dai timpul înapoi? cum ar fi sa repari crestaturile din talpa? unde sunt acum, unde aş fi putut fi dacă, vis...
-
E ceva în privirea ta ce ar putea adormi un cerber, în zilele încremenite de mirosul tău, timpul stă, E ceva în privirea ta ce ar plumbui a...
-
Urasc ca sunt... urasc ca nu mai esti, dar cel mai mult urasc ca nu pot sa urasc... timid urmaresc creatia luminii in fiecare zori, cum ...
-
E zarva in codru, mustele frunzesc... Un zgomot ce matura somnul, doar crocodilii dorm ... Frunzisul taie calmul bufnitelor... ce-si as...

