Zgribulita in capat de masa statea dragostea,
iubind la nesfarsit nu se plictisea,
dar ura cea fitoasa, deloc sfioasa,
s-a decis s-o plictiseasca.
Te iubesc, acum si mai cand?
oricum iti fac vant,
te-as iubi de la inceput pana la sfarsit,
dar nu-mi cunosc sfarsitul, iar ura deja a inceput.
serpuind
prin misterele firii
gandesc
ca nimic nu e mai presus decat un te iubesc, mut.
Din varf nu pot sa urc spre alt varf,
va trebui sa cobor
sa adulmec urmele lui Sisif,
sa cutez pe cararile din labirintul meduzei,
sa iubesc din nou pana intr-un nou varf, doar ca sa
cobor.
2010-10-07
Grimasa
2010-10-07T16:43:00+03:00
DEC.I
poezie|
Postări populare
-
te observam atent, încercând să te provoc să ataci situatii in care greșești... și ai greșit.. dar greșeala te făcea perfectă pentru mine...
-
dorm în apropierea ușii, scârțâind, am învățat cuvinte noi, cântând, am dat rost sunetelor vechi, mi-ai învățat sufletul să transp...
-
Plutesc în fraze ascunse, gândurile tale le decifrez cu procesorul meu încet, vorbele se pierd, vântul îmi mătură speranțele, cuvintele...
-
Încă îți caut pașii sub stratul de apă înghețată, sub fulgii căzuți în dezordine prin maratonul de cristale ce-și depun spuma la picioar...
-
mergeam fidel la copacul cel mare din livadă, pierduți ca doi copii în vraja vieții, în toiul nopții nu era nimeni să ne vadă, departe ....

