Te aud cum pasesti fin cu palmele in parul meu ud,
Ma vezi cantand frumusetea ta la intamplare...
Iti simt miscarile ce se feresc de umbra lunii,
M-atingi milos in crestet ca pe-un fiu al universului.
Pustii ,imi indrept ochii spre glezne, ce-ti unduie
corpul umbrit de eclipsa astrilor,
A fost ieri,vom fi si maine
Adanc pierdut in palmele tale imi citesc zorile.
Asculta-mi ritmul pierdut al batailor inimii,
Lumina ochilor tai patrunde intunericul gandurilor mele
ce arde precum tigara din mana-ti dreapta,
Pune-ti iubito buzele pe buzele mele... sa tacem amandoi.
2010-04-10
Calatori
2010-04-10T23:27:00+03:00
DEC.I
poezie|
Postări populare
-
Nu am mai scris de mult, Deci a revenit timpul să îmi definesc cuvintele, Ideile care îmi bântuie spiritul sărac de ceva vreme, Pr...
-
te observam atent, încercând să te provoc să ataci situatii in care greșești... și ai greșit.. dar greșeala te făcea perfectă pentru mine...
-
Urasc ca sunt... urasc ca nu mai esti, dar cel mai mult urasc ca nu pot sa urasc... timid urmaresc creatia luminii in fiecare zori, cum ...
-
te-ai gândit vreodată să dai timpul înapoi? cum ar fi sa repari crestaturile din talpa? unde sunt acum, unde aş fi putut fi dacă, vis...
-
Nu am mai scris de mult si asta se datoreaza in mare parte diversitatii de sentimente pe care am simtit/le-am simtit in ultimii 2 ani. S...


