Are o aroma aparte viaţa ce aduce moarte,
Pândeşte adânc, lucrează cu spor
şi, fără să-şi iasă din obicei, te va doborî
cu metodele ei inconştiente ,uneori , primite zestre.
Veninul unui început de sfârşit ,
mai dulce decât sfârşitul însuşi, se-adună
în inimi de fiară, în foame nebună,
te-nmoaie cu viaţă, cu ce-ai mai iubit .
2010-06-24
Miros de Sobolani
2010-06-24T22:30:00+03:00
DEC.I
poezie|
Postări populare
-
Draga moșule, Anul acesta am fost cuminte, am învățat să trăiesc altfel decât o știam, aștept ca și tu să vii la mine altfel decât o făce...
-
Îmi plac prea mult obiceiurile mele uitate în buclele tale, mișcările mele neforțate la atingerea buzelor tale, întâlnirile la răscr...
-
M-am trezit insirand cuvinte in neant legate de un singur gand, un singur cand ramas pierdut, socant .. Imi pierd versul, retoric...
-
Mi-am îmbrăcat cuvintele la patru ace în speranța că descrierea staturii tale îmi va servi drept scuză pentru a te seduce, pentru a-ți t...