Are o aroma aparte viaţa ce aduce moarte,
Pândeşte adânc, lucrează cu spor
şi, fără să-şi iasă din obicei, te va doborî
cu metodele ei inconştiente ,uneori , primite zestre.
Veninul unui început de sfârşit ,
mai dulce decât sfârşitul însuşi, se-adună
în inimi de fiară, în foame nebună,
te-nmoaie cu viaţă, cu ce-ai mai iubit .
2010-06-24
Miros de Sobolani
2010-06-24T22:30:00+03:00
DEC.I
poezie|
Postări populare
-
te observam atent, încercând să te provoc să ataci situatii in care greșești... și ai greșit.. dar greșeala te făcea perfectă pentru mine...
-
Nu am mai scris de mult, Deci a revenit timpul să îmi definesc cuvintele, Ideile care îmi bântuie spiritul sărac de ceva vreme, Pr...
-
Nu am mai scris de mult si asta se datoreaza in mare parte diversitatii de sentimente pe care am simtit/le-am simtit in ultimii 2 ani. S...
-
Ascult involuntar briza mării, perne de plajă, foșnind în culorile tale, privesc buzele mute, vorbind în van, aud doar vocile ta...
-
continuu să rătăcesc în căutarea mirajului deșertic al sânului tău, al brațelor mele pline cu tine, merg prin arșița privilor tale...



