zile... ani ...
dragoste tăcută,
ură zgomotoasă...
Am picat în mijlocul valului,
curentul mă ţine treaz.
Lumina, speranţa unui sfârşit...
Îmi întunecă prezentul.
Sunt doar o minte tristă ce-şi înclină unghiile tocite,
asemeni mareelor ce-şi închină existenţa întunericului lunii.
