Zâmbetele unui animal de pradă
îmi tulbură privirea în crepuscul,
înciudat de limitele firii umane
plec la vânătoare de șoimi deghizat
în sfinx.
În zborul lin ,
înfiorător îmi ascult colții și ghearele
într-un uragan timid,
Pierdut de mamă
și renegat de frați
îmi construiesc trecutul
cu piese din viitor,
vremea bestiei va apune
o dată cu creșterea economică.
2010-12-13
Peste limite
2010-12-13T23:22:00+02:00
DEC.I
poezie|
Postări populare
-
te observam atent, încercând să te provoc să ataci situatii in care greșești... și ai greșit.. dar greșeala te făcea perfectă pentru mine...
-
Nu am mai scris de mult, Deci a revenit timpul să îmi definesc cuvintele, Ideile care îmi bântuie spiritul sărac de ceva vreme, Pr...
-
aștept picăturile de ploaie .. apa ce curăță, aștept vorbele tale pline de detergenți... aștept în șezut pe bancă sub cerul liber, ...
-
M-am trezit insirand cuvinte in neant legate de un singur gand, un singur cand ramas pierdut, socant .. Imi pierd versul, retoric...



