2011-11-22
Dum spiro, spero
plutesc,
îngropat în nori uzi de speranță,
pășesc umed în depărtări cunoscute,
adormite,
mă urmăresc penele unei vrăbiuțe timide,
simt urmele pașilor greșiți ce îmi apasă umbra
pe pământ,
privesc oniric,
aproape de stele,
plâng pentru greșeli
cu praf din norii cu speranță .
Dum spiro, spero
2011-11-22T09:50:00+02:00
DEC.I
Picături|
Postări populare
-
te observam atent, încercând să te provoc să ataci situatii in care greșești... și ai greșit.. dar greșeala te făcea perfectă pentru mine...
-
M-am trezit insirand cuvinte in neant legate de un singur gand, un singur cand ramas pierdut, socant .. Imi pierd versul, retoric...
-
Mă plimb tăcut pe perna mea, gîndesc liniar... aud șoapte scurte, dar ești departe... sunt doar urme de tine peste tot, umbre ale s...
-
ațipit cutremur perna udă, mirosul tău se-aude din cearșaf, adorm târziu, nu dorm deloc, am ochii vineți de nesomn, dar nu...
-
Îmi simt inima într-un subcircuit continuu indus de șocul volumului de electroni estompați de furia gândurilor tale, îmi aud gânduril...