dorm în apropierea ușii,
scârțâind,
am învățat cuvinte noi,
cântând,
am dat rost sunetelor vechi,
mi-ai învățat sufletul să transpire,
cu sunete înăbușite,
cu sunete absente,
în glasuri lungi,
scurte,
pierdute...
ți-ai ascuțit cuvintele
în părul meu des,
pe buzele tale moi...
biciuești nenumărat,
întrebi domol...
sufletul meu e săturat
mâncând atâtea bunătăți,
dar al tău?
e flămând...
poate în foamea mea
nu am lăsat nimic în farfurie...
ghiftuiți...
satul te privesc
plecand spre alta masa...
1 comentarii::
Foarte frumos!
Trimiteți un comentariu