Urasc ca sunt...
urasc ca nu mai esti,
dar cel mai mult urasc ca nu pot sa urasc...
timid urmaresc creatia luminii in fiecare zori,
cum soarele deschide ochii peste oamenii adormiti,
iubesc ca ne-nvartim in cercuri ...
iubesc ca traim,
vreau sa te iubesc,chiar de-ti sunt strain.
Postări populare
-
Glasului meu îi lipsesc sunetele, concentric îţi enervez existenţa cu un sărut, pixul adoarme în faţa ochilor tăi închişi, ai plecat, uşa... -
te observam atent, încercând să te provoc să ataci situatii in care greșești... și ai greșit.. dar greșeala te făcea perfectă pentru mine...
-
Nu am mai scris de mult, Deci a revenit timpul să îmi definesc cuvintele, Ideile care îmi bântuie spiritul sărac de ceva vreme, Pr... -
M-am îndoit concentric de volumul coroanei de flori ce-mi va servi drept companie o dată între mori între mori curând, între mori depa...
2 comentarii::
ura si iubirea sunt atat de apropiate incat uneori facem confuzii ;)
m-am razgandit... Ador poezia asta! Am ramas un pic blocata la primele 2 versuri... sunt fantastice! pe cuvant. [cred ca devin dependenta de blogul tau]
Trimiteți un comentariu