Se-aduna nori de ploaie pe ascuns...
Stand in fata copacului,
e verde pe alocuri
cu galben-auriu.
Suntem in anotimpul somnului scurt.
Venele pulseaza taifunul,
nu simt mai mult
decat vad ... si ating.
E viata ...
in viata
in frunze si-n apa.
Vantul i-ameninta coroana,
Stand prins in dintii sangerii
ai semaforului,
Sunt semne ca spectacolul carnal
se va sfarsi.
Vom adormi in lacrimi de moarte
aceste luni.
Albit,uscat... mort?
Ma voi trezi!,voi mai trai?
iti vei aduce aminte de mine viu?
sau , in amintiri,
voi fi scheletul ce se afla acum in fata ta?
Adun provizii
departe de ochii curiosi
ai pasarilor flamande.
Florile-i aplauda
zambetele iubitei albinute,
spectacolul va incepe iar
aprins de scena vietii eterne.
Voi resadi speranta
in sufletele pierdute
sub coroana mea.
2010-08-30
Anotimpuri
2010-08-30T15:33:00+03:00
DEC.I
poezie|
Postări populare
-
te-ai gândit vreodată să dai timpul înapoi? cum ar fi sa repari crestaturile din talpa? unde sunt acum, unde aş fi putut fi dacă, vis...
-
Plecat din seara lui Mihai, Ma gasesc pierdut in licuricii vremii... din padurea timpului pierdut, calc pe loc...vrajit de p...
-
Nu am mai scris de mult, Deci a revenit timpul să îmi definesc cuvintele, Ideile care îmi bântuie spiritul sărac de ceva vreme, Pr...
-
dorm în apropierea ușii, scârțâind, am învățat cuvinte noi, cântând, am dat rost sunetelor vechi, mi-ai învățat sufletul să transp...
-
am floarea mea cu petale și alte chestii simpatice ca orice floare, crescută între spini, are culoare dar eu știu că are petalele mo...